Capitolul 2

Camera in care urma sa doarma prima noapte...si urmatoarele....cine stie cate nopti,era destul de draguta,feminina,peretii aveau culoarea roz pal,paturile de o persoana erau asezate unul langa geam,unul in mijloc si unul langa usa de la baie.Sifonierul era incapator.Totul parea destul de ok doar ea nu era ok deloc.Dupa ce si-a imbracat blugii ei preferati bleumarin cu talie joasa si-a luat un maieu alb si o bluza sport cu gluga la spate si in fata fermoar,apoi s-a incaltat in adidasii,Erika impreuna cu fetele au plecat spre sala de mese.
-Acum trebuie sa te avertizez,sa nu te sperii de reactii.a spus Lina
-Adica?
-Adica esti prospatura,esti foarte frumoasa...si sexy.
Erika a ridicat o spranceana amuzata.
-Sexy?
-Foarte sexy.a adaugat Didi
-O sa faci ceva ravagii pe aici...a spus Lina
Erika a pufnit in ras.
-La fata pe care o am acum...cu siguranta.
-Asa e la inceput,dar mai tarziu te obisnuiesti si nu le mai simti lipsa asa tare...o sa ajungi sa-ti fie egal daca te cauta sau nu...
"Ar fi bine sa fie cum spui tu."s-a gandit ea
Coborand scarile ce duceau spre sala de mese si purtand in continuare acea deranjanta discutie despre egoismul parintilor,Erika a dat umar in umar cu cineva.
-Imi cer scuze...a spus acea persoana cu voce de baiat atingandu-i delicat umarul lovit
-Nicio probl..a apucat sa spuna ea,apoi brusc s-a oprit
Acesta fiind unul dintre acele momente ce doar o singura data in viata este dat sa fie trait,ochii ei s-au pierdut cu totul in ochii lui verzi,a ramas hipnotizata neputand sa-si mai schimbe nici macar pozitia.Mana lui ce mai devreme o atingea usor acum ii cuprindea cotul cu totul si parca simtea nevoia sa se apropie si mai mult.Pielea ei ardea sub mana lui.Baiatul a inghitit in sec.Brusc magia s-a evaporat cand Lina a pocnit din degete.
-Iuhuuu...mai mancam azi sau o sa ramaneti pana maine aici?a intrebat ea
Erika a facut un pas in spate privind acum rusinata cand spre el cand spre ele.
-Da mergem.a spus Erika
-Hei...a spus baiatul...esti fata cea noua nu?
-Cred ca da...a spus ea..

-Numele meu este Justin Adams.a spus el si a intins mana
-Erika..
-Nadal..a adaugat el
-Corect..a spus ea punandu-si mana in a lui simtind din nou acea stare de neliniste la contactul cu pielea lui
-Imi pare bine de cunostinta.a spus el
-La fel.a adaugat ea tragandu-si usor mana
-Acum putem merge?a intrebat Didi
-Da.
Mai privind inca odata spre el inainte sa plece Erika impreuna cu Lina si Didi au parcurs ultimul coridor apoi au intrat in sala de mese.
-Adams?a gandit ea cu voce tare
-Da e baiatul Supremei.a spus Didi cand au deschis usa salii si au intrat
Sala de mese era uriasa.Erika si-a aplecat imediat capul in jos vazand ca deja unii elevi priveau in directia lor.
-Sa mergem la masa noastra.a spus Lina si a luat-o de mana
Cu privirea inca spre picioare de emotie sa nu cumva sa se impiedice,a mers printre mese pana ce in sfarsit a ajuns la masa unde mancau fetele de obicei.Atunci a ridicat si ea privirea si a observat ca era o zona destul de buna,nu era nici prea la vedere dar nici prea inlaturata.
-Asa...acum povesteste-mi te rog ce s-a intamplat mai devreme?a intrebat Didi
-Mai devreme?a intrebat ea desii stia la ce se referea
-Cu Justin?
-Ce s-a intamplat?a intrebat ea din nou
Lina a ridicat o spranceana.
-Las-o Didi,daca nu vrea sa spuna...sa nu spuna.
Erika a oftat.
-Nu pot sa va raspund la aceasta intrebare...pentru ca nu stiu nici eu ce a fost...am simtit..
-Ce?au intrebat fetele in acelas timp stand cu coatele pe masa si barbiile sprijinite in palme
-Ceva ce nu am simtit cu nimeni pana acum...
Lina a cascat ochii si mai mult apoi a privit-o pe Didi.
-Sa fie posibil deja sa...
-Nuuu...nu cred.a spus Didi
-Sa ce?a intrebat ea
-Sa-ti fi gasit deja sufletul pereche.
-Cum spuneam...nu credeti ca e putin cam devreme pentru asa ceva?a intrebat ea din nou
Didi a pufnit in ras.
-Erika...hai sa te intreb eu ceva,cati iubiti ai avut pana acum la varsta de 17 ani?
-In afara de iubitul meu imaginar din clasa a 5-a niciunul.
-Exact.
-De ce?Mai exact?
-Nu stiu....
Erika a ridicat sprancenele de uimire.
-Vreti sa spuneti ca nici voi...?
-Normal ca nu.Vrajitorii au destinele lor.Evident foarte diferite de ale oamenilor normali.
Erika a picat pe ganduri.
-Acum inteleg multe....
-Cum ar fi?a intrebat-o Lina
-Mereu am avut impresia ca ceva nu este in regula cu mine.Am fost de foarte multe ori pe punctul de a o ruga pe mama sa ma duca la un medic.Nu m-am simtit niciodata atrasa de niciun baiat...pana...
-Mai devreme putin..?a intrebat-o Lina zambind
-Mda...
-Tocmai de asta spun...daca astazi tu ai simtit ceva pentru Justin inseamna ca...
Discutia lor a fost intrerupta de ospatarele ce le-au asezat farfuriile cu mancare pe masa.In aceasta seara cina era mancarea de mazare,
-Totusi parerea mea este sa discutam in camera astfel de subiecte..a spus Didi
-Da,ai dreptate.a spus Lina
Fetele s-au apucat de mancat chiar in momentul cand un baiat blond cu o freza gen Justin Bieber s-a asezat intre ea si Didi.
-Buna fetelor...a spus el,privind cand in directia Erikai cand in directia lui Didi
-Buna,a spus imediat Didi.
-Tu esti Erika nu?a intrebat el
-Da.
-Numele meu este Tayler Stan,sunt vocea scolii...
Didi pufni in ras.
-Ce vrea sa spuna mai exact este ca el este cel care se ocupa cu radio-ul scolii,muzica din pauze si week-end,anunturile.
Tayler a privit-o incruntat.
-Cred ca ma descurcam si singur sa-i explic asta..a spus el apoi s-a ridicat crispat si a plecat
Didi si-a lasat privirea in jos oftand.
-Ce-a fost asta?a intrebat Erika
-Ma uraste...a adaugat Didi
-De ce?
-Nu stiu...anul trecut la bal m-a invitat sa mergem impreuna si...nu stiu sa-ti explic ce s-a intamplat...am ajuns pe ringul de dans si m-a cuprins in brate sa dansam...apoi...brusc mi-a dat drumu...si a plecat...si de atunci...e tot asa...
-Pai si nu ai incercat sa-i vorbesti?
Didi nu a mai spus nimic ci doar a negat cu capul..
Erika a mai luat inca o inghititura din mancare,apoi a simtit brusc cum inima ei a inceput sa bata tot mai puternic dandu-le comanda ochiilor sa priveasca spre usa exact cand aceasta s-a deschis iar Justin a intrat.A inghitit in sec si si-a coborat privirea in farfurie,pofta ii pierise brusc si fusese inlocuita de un alt sentiment.Ce sentiment?Nu stia nici ea.
Sentimentul de singuratate o apasa acum mai mult ca oricand stand intinsa pe noul ei pat si privind tavanul de culoare roz pal,gandul ei din nou hoinarea acasa,la parintii ei care plecasera fara sa-si ia ramas bun de la ea.De ce?De ce o mintisera?Ce era atat de greu sa-i spuna ca avea sa petreaca o perioada cam lunga din viata ei in acel institut...si cel mai important...de ce nu ii spusesera ca si ei se cunoscusera tot acolo?
-La ce te gandesti?i-a intrerupt Lina gandurile
-La cum ti se poate schimba viata intr-o singura zi....alaltaieri pe vremea asta eram acasa pe internet ascultam muzica de pe youtube la casti sa nu-i trezesc pe ai mei,pentru ca mie imi place sa ascult muzica la maxim...si acum...stau aici in acest pat...intrebandu-ma oare ce simt ei acum...oare se gandesc la mine?
-Vrei sa-ti spun eu daca se gandesc?
Erika a privit-o derutata.
-Adica?
Lina a zambit.
-Nu stiu daca o sa reusesc dar o sa incerc...
-Sa ce?
-Uneori...ma pot teleporta in alte...parti...a spus ea
Erika a cascat ochii.
-Adica deja faci vraji?
-Cred ca da....daca se poate numii vraja...mai degraba magie...sau...cum s-o numii...
-Impresionant!a spus Erika
Lina a zambit.
-Vrei sa incercam?a intrebat ea apoi
-Da.
-Didi...trezirea...a strigat Lina facand-o pe Didi sa sara in sezut speriata
-Ce s-a intamplat?a intrebat ea frecandu-si ochii
-Ma teleportez...
Didi si-a marit ochii.
-Din nou?
-Te-ai mai teleportat undeva recent?
Lina a privit-o pe Didi si au pufnit in ras.
-Da...a spus ea apoi a lasat capul in jos rosind puternic in obraji,l-am spionat odata pe Aron cand facea dus...
Erika a ras si ea,
-Serios?
-Da.Deci incercam?
-Da.a raspuns Erika
-Bine.Da-mi fotografia aceea cu parintii tai,a spus ea aratand spre noptiera Erikai apoi luand fotografia in mana ei s-a asezat pe covor in pozitie de ioga cu picioarele si tinand fotografia in ambele maini a inchis ochii si si-a dat capul pe spate.
"Du stava briljant visa mig sina tankar"a soptit ea vocea fiindu-i tremurata
-Ce a spus?a intrebat-o Erika in soapta pe Didi
-"Vraja sclipitoare arata-mi tu gandul lor" i-a raspuns Didi in soapta
Lina a mai ramas cateva secunde cu ochii inchisi apoi brusc trupul ei s-a oprit din tremurat,capul i-a revenit in pozitie normala,ochii deschizandu-i brusc.
-Ce s-a intamplat?a intrebat Erika privind-o putin speriata
-Lina?a strigat-o acum Didi
-Nu-i pot gasii....m-am teleportat in casa ta si e goala...numai locuieste nimeni acolo...si nu ma pot lua dupa urma lor...am incercat dar nu pot...tot ce pot sa-ti spun este ca au plecat in graba...ca si cum ar fi fugit de ceva...sau cineva...
Erika a ramas fara cuvinte.
-Iar spre sfarsit....am vazut-o pe mama ta strangand la piept o perina portocalie stand pe marginea unui pat..si plangand.
Didi a sarit peste patul Linei si a imbratisat-o pe Erika.
-Nu te gandii la ceva rau,a spus ea,poate vreo ruda are nevoie de ei si au plecat in graba...
-Mda...poate...a spus ea
Lasand subiectul mort si multumindu-i pentru efort Erika s-a intors inapoi in pat si s-a fortat sa adoarma...reusind abia spre dimineata.
Trezitul de dimineata pentru ea nu fusese niciodata o crima,mereu se trezea la timp si cel mai important lucru,niciodata nu isi punea ceasul sa sune.Noua uniforma de culoare bleumarin cu fustita,camasa alba,cravata si sacou,a completat-o cu noile ei perechi de cizme pana la genunchi cumparate impreuna cu mama ei ultima data cand fusesera la shopping.Ultimele retusuri,adica rimelul,luciul si agrafa din argint daruita de tatal ei cand implinise 17 ani prinsa in partea dreapta ridicandu-i cateva suvite brunete au transformat-o in noua Erika Nadal.Fata cea noua care incepand de astazi vrand,nevrand trebuia sa merarga zilnic la ore si sa isi traiasca adolescenta asa cum ii era destinata.
Concentrata sa isi gaseasca dulapiorul de pe coridoul cu dulapioare care ii fusese dat pentru a-si pune lucrurile s-a lovit din nou de cineva dar de data aceasta lovitura a fost mult mai puternica pentru ca Erika a picat pe spate iar acea persoana deasupra ei.
Dupa ce si-a inlaturat suvitele de par de pe fata,pornita sa injure acea persoana a ramas din nou fara glas.
-Chiar continuam sa ne intalnim tot asa?a adaugat el amuzat foarte aproape de buzele ei
-Ai putea sa te dai jos de pe mine mai intai?apoi vorbim?
Justin s-a ridicat de pe ea apoi a intins mana sa o ajute sa se ridice.Erika i-a privit mana dar mai bine a preferat sa se ridice ea singura.Inca o atingere a lui i-ar fi facut din nou pielea de gaina.
-Ce faceai?a intrebat-o el
-Cautam dulapiorul cu numarul 222.a spus apoi a privit in stanga ei a observat dulapiorul cu acel numar
Justin l-a privit ei el apoi a privit-o amuzat.
-Ei bine l-ai gasit...
-Da...noroc cu tine...
Erika a privit codul scris pe acea bucata de hartie si l-a introdus apoi a deschis dulapiorul.
-Ce orar ai?a intrebat-o el
Erika a intors biletul cu numarul dulapiorului pe partea cealalta si i l-a dat lui.
-Acela e orarul.
Justin a aruncat o privire peste el apoi i l-a inapoiat.
-Ai ora cu doamna Adams acum,etajul unu a doua usa pe dreapta...a spus el
Erika a ridicat o spranceana.
-Nu stiam ca mama ta e si profesoara..?
Justin si-a strans buzele intr-o linie.
-Si una foarte de treaba...a spus el...nu...ca...ar fi mama mea...apoi a pufnit in ras
Clopotelul s-a auzit.
-Atunci...ne mai vedem?a intrebat el
-Desigur...a spus ea,apoi trantind usa dulapiorului s-a intors cu spatele si a fugit pe scari spre ora cu doamna Adams..

Continua....

Capitolul 1

Privea prin geamul de la camera ei din mansarda cum parintii ii urcau bagajele in portbagajul masinii inca certandu-se.Mama ei plangea pentru ca nu fusese de acord de la inceput cu aceasta decizie.Tatal ei...nici lui nu ii era mai bine,dar in acel loc macar ea era protejata.S-a muscat de buza sa nu inceapa sa planga si sa urle ca nu vroia sa plece din casa unde crescuse,isi privea camera din colt in colt ignorand vorbele ce si le aruncau inca parintii ei unul altuia,intrebandu-se cand se va mai intoarce acasa.Auzise numai lucruri oribile despre acea scoala,strictetea,seriozitatea,disciplina erau primele cuvinte scrise pe flayer-ul care il dadusera parintii ei sa-l citeasca si tot acele cuvinte acum i se pareau infricosatoare.Intrebandu-se oare ce ascundeau in spatele lor.Ignorand faptul ca atunci cand a privit poza cu acea scoala a ajuns la concluzia ca arata ca un sanatoriu de nebuni .Nu intelegea ce putea fi in sufletul parintilor sa o trimita de langa ei...brusc si-a adus aminte o intamplare de acum ceva timp cand Erika statea impreuna cu tatal ei si priveau la televizor ingroziti cum niste parinti isi abandonasera copii,iar tatal ei rostise niste cuvinte care acum amintindu-si a injurat in gand."Ce parintii sunt aceia de isi abandoneaza copii?"au fost cuvintele tataui ei
Exact!Ce parinti sunt aceia de isi trimit copilul de acasa in perioada cand are cea mai mare nevoie de ei?Trasesera multe sfori de reusisera sa o retraga de la liceul unde invata in mijlocul semestrului,ca sa o mute la acel liceu "fantoma".Patru talpi sau auzit urcand scarile apoi doua batai s-au auzit in usa inainte ca aceasta sa se deschida.Parintii Erikai,John si Claire au intrat in camera si asezandu-se unul pe un fotoliu iar celalalt pe pat au privit-o cum isi tinea perina stransa la piept stand rezemata de caloriferul de la geam.
-Erika iubita mea,stim cat este de greu pentru tine...si pentru noi este la fel..
-Nu cred...a spus ea privind in alta parte numai in directia lor nu
-Acum poate nu ne intelegi si esti suparata pe noi,dar mai tarziu ai sa ne multumesi.a adaugat mama ei
-Tot ce inteleg este ca nu o sa-mi fie mai bine niciunde daca voi nu sunteti langa mine.a spus ea plangand
-Erika,nu te abandonam.O sa te vizitam in fiecare saptamana,esti copilul nostru.
Erika si-a schimbat privirea acum spre ei si cu barbia tremurandu-i inca a aruncat perina in pat.
-Macar spuneti-mi ce ma asteapta?Pentru ca eu din cate am vazut,am impresia ca urmeaza sa ma internati la nebuni.
Claire a pufnit in ras.
-Nu e nici pe departe asa,ai sa vezi cand ai sa ajungi acolo ca lucrurile nu sunt chiar asa cum crezi tu acum.
-Dar cum sunt?Mai rele?a intrebat ea
-Nu,a spus John,este o scoala care te va ajuta sa evoluezi.
-Sa evoluez in ce?Oameni buni vorbiti pe limba mea,va rog frumos.
-Mama ti-a explicat despre familia noastra,ca provenim dintr-un neam ocult de vrajitori care in urma cu cativa ani buni au fost...
Erika a ridicat o spranceana.
-Da mi-ai explicat mama...si sa inteleg ca...aceasta scoala ma va ajuta sa-mi perfectionez puterile ca si viitoare vrajitoare?
-Nu ca si viitoare.Ca si actuala vrajitoare.Pentru ca tu esti deja vrajitoare.a spus John
-Grozav.Unde mi-e matura?a intrebat ea sarcastic
Parintii ei s-au privit unul pe altul amuzati.
-Ti-am spus eu ca va intelege,e fata mare deja.a spus tatal ei
Dupa acea discutie care a mai durat inca o ora ca nimic,Erika a urcat in masina si s-a intins pe bancheta din spate,apoi si-a inchis ochii.
"Vrajitoare...eu vrajitoare...nu tin minte sa fi facut vreo vraja pana acum...nici macar nu stiu cu ce se mananca"in gand i-au revenit cuvintele tatalui ei
"Este o scoala care te va ajuta sa evoluezi"
Erika si-a scuturat capul aruncand cat mai departe acele ganduri de ea.Macar acum sa mai profite de libertatea estimata in minute pe care inca o mai detinea.La radio incepuse melodia ei preferata Chris Brown ft.Pitbull-International love.
-Tata te rog da-i mai tare.a spus ea
Si asa odata cu ultimul refren s-a dus si din veselia ei cand a simtit masina incetinind apoi oprindu-se in fata aceleiasi cladiri din poza de pe flayer.Erika s-a ridicat in sezut si a privit prin geamul usii acea cladire atat in inaltime cat si in latime.Deasupra usii principale era o pancarda din bronz pe care scria "Institutul educational Luthor Drew".A inghitit in sec.
"Gata!Numai am scapare"s-a gandit ea
Muscandu-se din nou de buza a coborat din masina a apucat manerul gentii sale pe role si impreuna cu parintii ei au pasit pragul usii principale.La nici un minut o doamna i-a intampinat.
-Domnule Nadal,a-ti sosit,a spus ea,numele meu este Jane Adams directoarea acestui institut.Elevii mai imi spun si "Vrajitoarea suprema".
-Buna ziua doamna Jane,a spus John,ea este sotia mea Claire.
-Buna ziua doamna Claire,a spus Jane,am auzit foarte multe lucruri bune despre dumneavoastra.
Jane a zambit.
-Multumesc la fel.Si noi am auzit lucruri minunate despre dumneavoastra,Din acest motiv am si ales sa o aducem pe Erika aici.
-Ma bucur sa aud asta.a spus Jane
-Iar ea este sufletul nostru Erika.a adaugat John
-Deci ea este tanara domnisoara cu puteri miraculoase?a adaugat ea aplecandu-se sa o priveasca mai bine
Dar Erika nici ca a bagat de seama,atentia ei a fost mai mult atrasa de cum arata sanatoriul pe dinauntru.Nu era deloc cum isi imagina ea,decorul alb ca de spital,persoanele imbracate in alb.Nici pe departe.Chiar din momentul cand a pasit pragul un miros de portocala i-a dat peste nas apoi incet a descoperit ca defapt sala de intampinare era decorata chiar frumos cu bun gust,peretii aveau culoarea caramizie,tablouri cu poeti si flori in ghivece mari imbracau de minune toata incaperea.Chiar si doamna care acum statea si o privea asteptand ca ea sa-i raspunda la cine stie ce intrebare era imbracata intr-o bluza roz deschis,cu o esarfa legata fontita la gat,cu o fusta neagra pana la genunchi si niste pantofiori negrii adorabili.
-Scumpa mea te simti bine?a intrebat-o doamna vazand ca nu dadea niciun semn
Erika in sfarsit a iesit din transa si scuturandu-si capul i-a zambit doamnei.
-Imi cer scuze,a spus ea,admiram incaperea.Imi place cum e decorata.M-ati intrebat ceva?
Chipul doamnei s-a luminat brusc apoi i-a pus o mana pe umar.
-Te-am intrebat daca esti fericita ca o sa studiezi incepand de azi cu noi?
Erika le-a aruncat o privire parintiilor care acum stateau si o priveau cu lacrimi in ochii.In acel moment a realizat ca si pentru ei fusese totusi o decizie grea.Daca nu le pasa de ea de ce aveau in ochii lacrimi,de ce o priveau de parca in minutul urmator urma sa-i spuna fugi cat te tin picioarele,suntem chiar in spatele tau.Atunci a realizat ca situatia chiar era delicata si ei chiar vorbeau serios cand ii spuneau ca siguranta ei conteaza foarte mult.Privindu-i a inceput sa zambeasca.
-Normal ca sunt fericita,a spus ea,parintii mei nu puteau face o alegere mai buna pentru mine,decat asta.
In secunda urmatoare John si Claire s-au privit reciproc si si-au zambit apoi au inceput sa respire din nou regulat.
-Mai intai trebuie semnate formularele de inscriere,o sa introducem o scuza ca din motiv de sanatate nu a-ti reusit sa o inscrieti mai devreme.
-Se poate asa ceva?a intrebat John derutat
-De ce sa nu se poata?a intrebat Jane
-Pai pana la urma ne imvartim printre vrajitori,nu exista nimeni care poate detecta minciuni?

Discutia respectiva deja devenise plictisitoare pentru Erika asa ca a profitat ca nu o privea nimeni si a cotit stanga incaperii oprindu-se in loc,in fata ei se intindea un coridor de 5 ori mai mare ca si coridoarele fostului ei liceu.Inaintand a observat ca la fiecare 20 de metri era cate o usa.Acelea fiind cu siguranta salile de cursuri.Si-a ridicat maneca si si-a privt ceasul,era ora trei.Cu siguranta numai exista nimeni prin sali la acea ora,asa ca a pus mana pe clanta primei usi si a deschis pasind inauntru fara sa gandeasca.Inauntru aplecate peste o masa stateau doua fete cu parul blond,imbracate intr-o uniforma albastra...zgomotul putin cam brutal produs de usa le-a facut sa tresara speriate.
-Imi cer mii de scuze,nu am stiut ca mai este cineva la ora asta pe aici...
-Cine esti tu?a intrebat una din fete
-Aaa...numele meu este Erika..
-Nadal?a intrebat cealalta zambind
-Da.a raspuns ea schitand si ea un zambet
-De unde ma cunosti?a intrebat Erika
-Ti-am spus ca e bruneta?Nu ai vrut sa ma crezi...a spus ea celeilalte fete
Erika le-a privit acum putin derutata.
-Pai vom fi colege de camera.Ne-a informat azi-dimineata Suprema.
Erika a privit-o acum si mai derutata.
-Fata nu stie inca de Suprema.
-Ai dreptate ce nebuna sunt.Apropo numele meu este Lina,iar ea este Didi.Iar Suprema este..
-Directoarea Adams...a adaugat Erika
-Vezi ca stie...a spus Lina
-De unde sti?
-Cred ca i-a scapat chiar ei mai devreme cand am facut cunostinta..
Fetele au mai privit-o putin apoi au venit langa ea si au imbratisat-o.
-Bine ai venit printre noi.a spus Lina
-O sa ne distram de minune impreuna.a adaugat Didi
Erika le-a raspuns la imbratisare.
-Hei aici erai.s-a auzit vocea tatalui Erikai
Iar imediat dupa el au venit si Jane impreuna cu Claire.
-Ce bine,observ ca deja ai facut cunostinta cu colegele tale de camera.
-Da.
-In regula,acum fetelor as avea o rugaminte la voi.Puteti face voi un tur al scolii cu Erika,pana ce termin eu cu parintii ei?
Fetele s-au porivit una pe cealalta apoi au privit-o pe Erika oftand.
-Desigur doamna Jane.a spus Lina privindu-i pe parintii Erikai incruntata
-Dar nu plecati acum,nu?i-a intrebat Erika
-Nu iubito,te cautam imediat ce terminam cu actele.
Erika le-a zambit si a plecat impreuna cu noile ei prietene sa-si cunoasca atat camera cat si restul salilor care incepand de a doua zi avea sa le viziteze si ea,vrand,nevrand.
-Aceasta este cantina,masa se serveste in fiecare dimineata la ora sapte,la pranz la ora unu iar cina este la sapte seara.
Erika le-a privit intrebatoare.
-Ce mai este?a intrebat Didi
-Si intre mese?
-Daca ai pofta de ceva gustari,sucuri,este si un loc special amenajat pentru asa ceva.Iar dupa ce a spus asta a apasat clanta si a deschis usa unei sali care pe Erika a incantat-o.Acea sala era viu colorata,nuante de roz si mov,pe mijlocul ei erau doua mese de biliard,in drepta era un bar,iar peretele din stanga era jumatate acoperit de o plasma imensa avand in fata ei cateva canapele.
-Iubesc sala asta.a spus Erika
-Stim.si noi a spus Lina
-Da,mai ales tu.a spus Didi
Erika le-a privit din nou pierduta.
-Linei ii place un baiat din clasa D,numele lui este Aron,iar dupa cursuri el majoritatea orelor le petrece aici,a spus ea aratand spre masa de biliard,joaca impreuna cu inca un prieten al sau alteori pana noaptea tarziu.
-Si el te place pe tine?
-Cred ca da...dar e dificil nu stiu inca daca el este alesul.
-Alesul?Nu crezi ca e putin cam devreme pentru asta?a intrebat-o ea pe Lina
Didi a ridicat o spranceana apoi a privit-o pe Lina incruntata.
-Stai putin,tu ai vreo idee de ce ai venit la aceasta scoala?a intrebat Didi
-Pentru ca sunt vrajitoare?
-Asa si?
-Pentru ca trebuie sa invat sa-mi capat puterile si sa stiu cum sa le folosesc.
-Si?a intrebat ea din nou
-Si ar mai trebui sa fie ceva?
Cele doua fete au ramas cu ochii cascati.
-Nu pot sa cred ca au exact aceeasi strategie toti parintii.a spus Lina
-Adica?Ce vreti sa spuneti?Nu va inteleg.
-In aceasta scoala odata cu invatarea trucurilor vrajitoresti,trebuie sa iti gasesti si jumatatea.a spus Didi
Erika a ramas tacuta.
-Binee...a spus ea intr-un final,sa inteleg ca parintii mei...si ai tai...si ai tai...s-au cunoscut tot asa intr-un institut?
-Nu intr-un institut oarecare...in acest institut.
Brusc motorul masinii parintilor ei s-a auzit.
-Acela nu e motorul de la masina parintiilor mei?a intrebat ea fugind la geam
Intradevar,masina parintilor ei plecase.John si Claire plecasera fara sa o anunte.
-Au spus ca imi vor spune cand vor pleca...a spus ea privind prin geam cum masina iesea pe portile mari din fier
-Pe mine ai mei m-au legat de scaun cand au plecat...a spus Didi
Erika a privit-o si mai ingrozita.
-Iar eu nu am parinti,pe mine m-a adus bunica mea.a spus Lina
-Dar hei,numai fi trista.Vor venii in vizita la sfarsit de saptamana sau....cand au ei timp.O sa ai vreme sa-i certi.
-Mda...
-Mai putin e ora mesei,mergem sa ne schimbam de haine si coboram la masa?a intrebat Lina
-Da,mor de foame.a spus Didi
Erika numai a aprobat din cap si le-a zambit putin...dar nici acel putin...nu era zambetul ei.Era mai degraba un zambet fortat.


Continua...

Acesta este primul capitol...nu stiu sigur cand il voi scrie pe urmatorul,tot ce pot spune este ca o sa scriu mai rar pentru ca vreau sa le fac mai lungi.Sper sa va placa noua mea poveste si daca nu cer mult...sa-mi lasati si o parere...:d...>:D<...

Treizecisitrei

Dupa trei ani....


-Nu stiu dar parca nu-mi gasesc locul mama.a spus Julia privind in oglinda asteptand ca mama ei sa ii prinda voalul mai bine
-Daca tu esti asa imagineaza-ti cum e Leon?
-Chiar are papion rosu?
-Are...ti-am spus ca are.
Julia a pufnit in ras.
-Il ador ca asculta de mine.
-Asa si trebuie sa fie.
Deodata niste batai s-au auzit apoi usa s-a deschis.
-Drace ca nu am loc....a spus Carol abia intrand pe usa din cauza rochiei sale la fel de bufanta ca a Juliei
-Caroooolllla spus Julia cand s-a intors spre ea
Carol a zambit si a facut o pirueta,evident luand cu rochia cateva bibelouri ce stateau pe cel mai jos raft al dulapului.
-Oooopppss...a spus ea
Apoi inainte de a inchide usa dupa ea a strigat.
-Gata puteti sa-l lasati liber.Am ajuns in camera!
Julia a privit-o derutata.
-Pe cine?
-Pe Ivan evident...nu poate vedea mireasa inainte de nunta.E ghinion.Asa ca l-am pus pe tata sa-l inchida in camara voastra pana intru eu.
Julia s-a ridicat de pe scaun si cele doua prietene s-au luat in brate.
-Nu-mi vine sa cred ca visul nostru de a ne casatorii in aceeasi zi se va implinii.
-Si cand te gandesti prin cate am trecut....a spus Carol
-Si pana la urma imi spui unde plecati in luna de miere?a intrebat-o Julia
-Nu.a spus Carol apoi a pufnit in ras
-Dar macar e departe?
-Da.E foarte departe.Cine stie cand ne intoarcem.
Domnul Tomas a batut la usa apoi a intrat impreuna cu domnul Luca.
-Am venit sa ne luam fetele sa le ducem la altar.

Julia si Leon

Carol si Julia si-au luat taticii de brat si impreuna au urcat in limuzinele ce i-a lasat in fata bisericii.
Ceremonia religioasa a fost emotionanta,si-au spus juramintele unul altuia,atat Carol si Ivan cat si Julia impreuna cu Leon stand fata in fata privindu-se unul pe altul in ochii.Si-au jurat iubire,respect,fidelitate,sprijin si toate acele lucruri ce normal orice pereche de indragostiti la inceput de drum isi doresc.Ceremonia terminandu-se nu inainte ca cele doua cupluri sa semneze pe viata verbal impreunarea lor in fata lui Dumnezeu apoi sarutandu-se asa cum niciodata nu o mai facusera.

Dupa cateva ore la restaurant...

-Cum va simtiti doamna Ortega?a intrebat-o Ivan tinand-o in bratele sale dansand
Carol a zambit la auzul acelor vorbe.
-O sa-mi ia putin sa ma obisnuiesc cu noul nume...a spus ea,iar ca sa iti raspund la intrebare.....tu cum crezi ca ma simt?
-Fericita?
-E putin spus.Uita-te in jurul nostru,e nunta noastra,Ivan a fost pe punctul sa protesteze dar ea imediat a adaugat,bine....bine si Juliei si a lui Leon,apoi si-au schimbat privirea spre cei doi care si ei dansau si nu se mai saturau sa se sarute,dar e nunta noastra.Avem in jurul nostru persoanele pe care le iubim cel mai mult,suntem sanatosi.Suntem vii.Esti viu.Esti langa mine.a spus ea cu lacrimi in ochii amintindu-si de faptul ca in urma cu trei ani a fost pe punctul sa-l piarda
Imediat si-a scuturat capul sa alunge acel gand,astazi avea dreptul sa fie cea mai fericita.Si chiar era.
Petrecerea a fost una distractiva,cu tot felul de jocuri,cu aruncatul buchetelor,cu furatul mireselor,apoi cu furatul mirilor...
Domnul cu statia a oprit brusc muzcia si a facut un anunt.
-Dragi invitati,nasi,miri,parinti...avem un anunt de facut.Nu stiu daca a-ti observat dar unul dintre cupluri a disparut.Mai exact Carolina si Ivan.Eu am fost insarcinat de ei sa va transmit un mesaj filmat de ei.
"Dragi parinti,invitati,Julia si Leon.Nu am spus la nimeni nimic in legatura cu luna noastra de miere pentru ca sincer...nici noi nu stim unde o sa o petrecem.Am plecat mai devreme pentru ca numai vrem sa pierdem niciun minut din viata noastra ca si casatoriti,abia asteptam sa incepem sa o traim.Va iubim si sa ne revedem cu bine."

Sfarsit

Nu stiu daca chiar e ceea ce v-ati asteptat dar eu una sunt foarte multumita de cum s-a terminat.Sunt fericita ca am dus-o la bun sfarsit si e prima poveste scrisa de mine care mereu imi face o placere enorma sa o recitesc...sincer regret si eu ca s-a gatat,nu stiu daca voi mai fi in stare sa mai scriu inca una la fel de buna...sper sa reusesc:|....oricum,vreau sa stiu parerea voastra indiferent care este ea..Multumesc !

Bestia

Te privesc mereu din umbra,te admir,cat poti fi de gratioasa
Cand prin padure te plimbi si canti toata natura o readuci la viata,
Cata bunatate exista in sufletul tau cald si pur mereu
Oh frumoasa domnita,daca ai sti ce simte sufletul meu!
Cat mi-as dorii sa pot fi si eu un cavaler,frumos si galant
As venii si as urca noaptea la geam,la al tau palat,
Ti-as canta serenade de iubire si un sarut,chiar doua,ti-as fura
Atat mi-as dorii sa te stiu doar a mea!
Dar daca tu m-ai vedea,chipul meu te-ar speria
De ce oare vrajitoarea cea rea a pus acea vraja asupra mea?
Trupul mi l-a transformat,
Chipul mi l-a desfigurat pentru toata viata
Singurul lucru ce ma mai poate salva ar fi o sarutare a ta.
Dar eu stiu ca tu niciodata nu vei putea
Sa te apropii de o bestie ca mine,oricat ai vrea
Si nu te condamn...si nu ma supar pe tine...
Aceasta decizie e foarte grea...

@nk@